Sharing is caring!

În urmă cu 30 de ani, pe la ora asta era deja sădită panica peste tot în oraș. Țin minte ca și când a fost ieri, nu, ca și când a fost acum două ore, cum a venit tata acasă și a spus că va ieși în stradă, că acum e ”momentul”. Mi s-a întipărit în minte pentru că bunica a avut o reacție care m-a marcat. Îi repeta obsesiv că are copii de crescut, să nu-i lase orfani. Începeam să înțeleg despre ce vorbesc ei, și eram îndoită. Nu îmi doream să rămân orfană, dar îmi doream foarte tare ca tata să fie un erou, pentru că eu oricum eram convinsă că este un erou, i-am spus asta de nenumărate ori. Așa că am luat decizia că-l voi susține pe tata să fie erou, dar cu condiția să mă ia și pe mine. Dă-ți seama ce scandal s-a iscat în casă.

Oricum era scandal mereu. Măcar de data asta era din motive istorice. Zilele ce au urmat acelei zile mi-au rămas atât de tare întipărite în memorie, că uneori mă gândesc că de aceea uit acum chestii pe care nu aș vrea să le uit, pentru că memoria mea are câteva bagaje care nu se rulează niciodată. Ele stau acolo de atâția ani, într-un mijloc al mai multor trasee, blocând uneori circulația, dar oricât aș încerca să le urnesc din loc, să le dau mai spre margine măcar, ele sunt grele ca plumbul și eșuez.

Acum se mai vorbește despre ce a fost atunci așa… abstract cumva. Unii apar și pe la emisiuni televizate. Au tupeul să povestească detașați despre ce a fost, ca și când povestesc despre aprozarele de altă dată. Unii dezbat chestiunea, cică să facă lumină…. lăsând niște alții să zică, pe niște alții să-i contrazică, pentru ca la final să-și dea mâna în culise. Hai c-am făcut rating și azi.

Lumină? Poate de la candelele aprinse în memoria eroilor. Unii cunoscuți, alții anonimi în eternitate.

A fost genocid.

Au trecut 30 de ani. O viață de om a trecut, și noi nu știm ce Dumnezeu s-a întâmplat acolo. 30 de ani și niciun vinovat. 30 de ani și în continuare tergiversări de trei lei rupți, dar NU NE E RU-ȘI-NE.

”Cine a tras în noi după 22?”

Se mai strigă, poate, așa, anemic, în luna decembrie. Dar cumva …. abstract. Cumva…. așa cum aș întreba eu despre Mihai Viteazul. A fost, a trecut, istorie.

Noi încă trăim. Să știți că chiar s-a tras în noi după 22. De asta nu pot mișca din loc bagajele alea rămase plumb în mijloc de trasee neuronale. Pentru că s-a tras în noi. Pentru că am stat ca șobolanii lipiți de podele, sperând să supraviețuim. Neștiind dacă supraviețuirea este ceva bun sau ceva foarte rău.

Și tare mi-aș dori să știu înainte să mor. Cine a tras în noi după 22. Ba chiar și înainte. Aș vrea să știu cine și de ce a ordonat genocidul. Câți oameni au murit la Revoluție…? Se vehiculează undeva peste 1000 de persoane. Cifra diferă de la o instituție la alta. Iar această incertitudine arată istoriei celor ce vor veni după noi – exact gravitatea evenimentului. Câți oameni au murit anonimi? Câte familii își jelesc eroii într-o tăcere de mormânt, în timp ce semenii lor se pregătesc de sfântul Crăciun cu veselie? Oamenii care au fost uciși în decembrie 1989 astăzi sunt cifre incerte. Cu virgulă. Diferența dintre cifra dată de Monitorul Oficial și cea dată de Institutul Revoluției Române – este de 0,979. Hai să facem un exercițiu de imaginație, și să scoatem din 1 116 oameni – 0,979 procente. Cum îi rupem?…

Azi a fost o zi ca oricare altă zi. Orașul la fel de aglomerat ca în fiecare an în apropierea Crăciunului, de 30 de ani încoace. Oamenii la fel de grăbiți, de nepoliticoși, poate din ce în ce mai apatici cu fiecare an ce trece, cu fiecare generație nouă de tehnologie digitală. Ne călcăm în picioare sau ne îndoim tablele mașinilor cu ochii beliți în telefoane. Nici scuze nu ne mai cerem. Suntem o societate a naibii de democratică, iar în democrație – libertatea de exprimare este vitală. Așa că ne exprimăm nestingheriți opiniile despre care a fost de vină și despre mamele și decedații celor cu care interacționăm. De sărbători vom mânca și vom bea până vom umple unitățile de primiri urgențe, și asta a fost.

Dar astăzi acum 30 de ani se scria istorie. Cu sânge. Dumnezeu să-i odihnească.

Facebook Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.