Autor: Andreea Gecse

  [adrotate banner=”1″]                                                                                    [adrotate banner=”3″] Eu nu am fost ferităRead More →

[adrotate banner=”3″] Dau de o emisiune spirituală și rămân acolo, zic hai să mă mai updatez cu trendurile, că poate de la atâta facebook mi s-au distorsionat lentilele. Se vorbește despre profeții celebre, despre impactul bumului tehnologic în viața interioară a omului. Ca în orice emisiune care se respectă, suntRead More →

[adrotate banner=”2″]   Doamne al meu, azi vreau să-ți mulțumesc pentru toate fericirile și nefericirile mele. Pentru tot ce mi-ai dat, dar mai ales pentru ce nu mi-ai dat. Pentru tot ce sunt, și neapărat pentru ce nu sunt. Îți mulțumesc pentru toată iubirea din mine, că mult din TineRead More →

  Eu n-am știut multă vreme să primesc, și, cu trecerea timpului, în loc să ameliorez – am acutizat. Apoi am echilibrat cumva – cumva. În schimb, am știut foarte bine să dau. De-a lungul timpului am învățat să echilibrez și chestia asta, pentru că se află sub incidența aceleiașiRead More →

– Tu ce mai faci? – Io nu-s prea bine.  Acuma mi-am făcut programare să mă duc la psiholog. Nu mi-e rușine, că zice că acolo nu se duc numa nebunii. – A, nu! Nu-i bine. Te îndoapă de pastile, mai rău îți face, îți spun io, că știu deRead More →

– Măiuța ce face? – Măiuța de câteva ore se machiază, își face unghiile, e foarte ocupată. Că numai ce era să și-o ia pe cocoașă că s-a băgat în machiajele mele, dar m-am gândit mai bine, și i-am cumpărat un set de mânjeli pentru copii.  – Aham. Deci țaraRead More →

Imagine: Andreea Gecse – Timișoara, 20 ianuarie 2018 Respiri, Andree, și totul este în regulă. Această mulțime este una organizată, uite, oameni pașnici, chipuri prietenoase, mergem în aceeași direcție, avem același gând care ne unește. Haosul de care te temi nu-i aici. Inspiră, expiră, nu fii ca blonda din banc,Read More →

Sursă imagine: Erik Kim – street photography Amsterdam 2015 O fetiță bucălată își strânge păpușa la piept. Păpușa e dezbrăcată. Afară plouă. Tăticul ei o ține de mână și-o ghidează prin mulțime. Sunt la spălat hăinuțele, așa-i? O-ntreb în gând, ca un fin cunoscător într-ale organizării de vieți de păpuși.Read More →

Când eram o copilă, mergeam cu prietena mea cea mai bună, Moni, pe malul unui lac din apropierea blocului în care locuiam, cu Eminescu după noi. Ne citeam una alteia poezii. Și timpul părea să curgă altfel. Ziua era mai cuprinzătoare, mai îmbelșugată, mai darnică, o zi-lumină pe-atunci împlineam chiarRead More →

Era o vorbă pe vremea mea: ”Nu-s mecanic, nu mă bag”Între timp, societatea a evoluat atât de tare, încât toată lumea se bagă, că suntem experți. Vezi tu – informația. Nu mai e cum era odată, pe vremuri, când, pentru a afla ceva despre un domeniu de specialitate trebuia săRead More →