Găsesc un soi de voluptate în suferință. O adulmec subliminal de dinainte, toate simțurile mi se amplifică. Văd în culori mai puternice, aproape nepământești, aud mai mult decât clar, aud profund, iar mirosul… simt toate aromele naturii ca o explozie de bine care-mi inundă efectiv corpul. Ca și când bruscRead More →

Am 40 de ani. Din ăștia 40, vreo 25 sunt pe Cale. Sau pe calea Căii. În primii am bâjbâit. Eram doar un copil. Un copil nevinovat cu o viață incomodă. Sau, nu știu, poate că toate viețile sunt incomode în felul lor. Poate că lucrurile pot fi descrise altfel.Read More →

Nu știu exact în ce fază sunteți. Nu v-am luat pulsul de ceva vreme. Dar mă gândesc la voi, să știți. Eu sper că lucrurile s-au mai așezat acolo, înăuntru. Cam ăsta este traseul, în general. Negi, te revolți, lupți, apoi integrezi și vine ceva ce seamănă cu un felRead More →

Foarte prețioși suntem. Nimic, mă, da nimic nu se ridică la înălțimea pretențiilor noastre, nimic. Nu numai că nu se ridică, totul este prost, rău, urât, suspect. Totul. Nici măcar cerul n-a scăpat de măscăreală. Cerul nu e cerul! Cerul e o perdea, suntem păcăliți! Păi dacă și cerul eRead More →

”Criminali satanisti cabalienii” – citat exact dintr-un comentariu fb la o postare referitoare la celebra conspirație covid. De data aceasta este vorba despre gaz sarin. Și, desigur, americanii sunt capii. Fură prin Wuhan câțiva, nu înainte de a fi contaminați într-un laborator din Afganistan. ”Criminali satanisti cabalienii” – îmi răsunăRead More →

Noi, românii, plecăm în alte țări la muncă – pe bandă rulantă. Ne plângem mereu că suntem discriminați și marginalizați ”pe dincolo”, și găsim tot felul de explicații, gen ”din cauza țiganilor”, ”din cauza hoților”, ”din cauza prostituatelor”, etc… etc…. Și iată că a venit vremea ca angajatori din RomâniaRead More →