Așa cum cei mai mulți știți, eu sunt fericita trăitoare a perioadei ”Grădinița” cu Măiuca mea. Oau. Adică o-au. Sunt deja într-al treilea an, adică ultimul, și în toți anii ăștia am apucat să observ îndeaproape feluri de a fi. Omul, când vine vorba de copilul lui, se manifestă cuRead More →

Mă uit hipnotizată la fetița de 11 ani care a pățit ceva greu, foarte greu de imaginat. Nu reușesc să plâng, ci doar îmi înconvoi corpul cu spasme, am un nod mare și greu în stomac. Semăna izbitor cu mine când aveam 11 ani. De fapt, semăna izbitor cu toateRead More →

Eram în parc. Părculeț de zonă, câteva aparate de huțuleală, bănci de jur-împrejur, și zeci de omuleți energici de toate categoriile de vârstă. Eu o aduceam pe Maya pentru categoria Juniori, își făcuse un cerc de prieteni, și, cum noi nu avem un ”spatele blocului” cu copii, am fost maiRead More →

Când a sunat Alexandra la 112, eu eram la sat, departe de orice mijloc de informare media. Am pierdut startul. Revenisem în oraș pentru o scurtă perioadă, urmând să plec din nou departe de informații. Astfel că, pentru mine, din start – acest caz are lacune în coerență. Adică euRead More →

Pentru mine a fost teribil. M-am culcat anonimă, și m-am trezit cu câteva sute de comentarii și mii de distribuiri la o postare. Am aflat că postarea mea e preluată de toate publicațiile posibile, apoi am aflat că am apărut și la televizor. Nu eu personal, ci postarea mea. InboxulRead More →

Acum câțiva ani unul dintre celebrii maeștri spirituali ai țărișoarei noastre m-a abordat pe facebook și mi-a propus să facem sex. Ca să sintetizez, pe scurt, că nu despre asta în special vreau să povestim. Tot pe scurt, l-am refuzat la modul foarte civilizat, deși bănuaim destul de bine întemeiatRead More →

Măi, măi, măi! Măi! Oameni buni, oameni! Voi realizați cât suntem de degenerați? Voi vedeți ce văd și eu? Voi înțelegeți? Voi realizați cât suntem de dezumanizați, de sictirirți, de lipsiți de ultima fărâmă de omenie din noi? Am ieșit în stradă c-a fost iarnă, c-a fost vară, c-a fostRead More →

Recunosc. Nu sunt o tipă romantică. Clar nu tipul care să deguste vreodată cuvinte multe, toate alese cu grijă, care să formeze discursuri siropoase. La mine e invers. Dacă reușesc din maxim două fraze scurte să-ți explic facerea lumii – e semn că suntem super intimi. Am prieteni cu careRead More →